Schimbare

Ma inec in ale mele ganduri melancolice, si privesc catre un  necunoscut interior. Ma analizez schematic si-mi spun : "Te-ai gandit vreodata ca vei ajunge aici? Dar mai ales, in acest fel?"

Într-adevar,a fost o schimbare bulversanta și totusi Aici nu exista scuze,sau oboseala,trebuie sa ajung unde mi-am propus. Miza luptei este prea mare, si nu imi pot permite sa mai pierd nici o secunda ca pana acum.

Am inaintat pe scara evolutiva , la rang spiritual. Acolo unde , spiritul dainuie in voie, unde indiferenta oamenilor nu mai raneste. Momentul acela în care simti ca viata ti s-a schimabt radical. Si iti place.Iti doresti ca aceasta schimbare sa se fi produs cu mult timp inainte. 

Schimbarea mea, a fost credinta.Prin ea, am obtinut un scut, dar nu unul pentru defensiva. Am incetat sa mai lupt, si am inceput sa închiei aliante de pace cu propriile conflicte. De ce? Pentru ca ele au reprezentat trecutul,iar eu nu mai sunt acolo.

Mai aproape de Dumnezeu, mai aproape de mine.

Te-am iubit cu toata fiinta mea. Mai mult decat atat , cu sufletul. Intiparindu-mi in al meu sange numele tau.
Dar, viata-i o lupta crancena pentru supravietuire. Si prin supravietuire ma refer la " hranirea" ego-ului . Debodanta-mi gandire in aceste momente de lupta a sufletului de mult piedrut la un sfarsit de noiembrie, intr-o zi ce ar fi trebuit sa fie a mea muza pentru viitor. Intre timp, incerc sa-mi innec gandurile in lectura, si sa le amagesc de la adevarata lor forma. Si ma intreb , si imi raspund fiind intr-un continuu monolog : " Doamne, explica-mi tu cu marea ta putere, de ce oamenii iubesc?" Un raspuns nu a ezitat sa apara, in mod evident tot sub forma de monolog, dar cu o tenta ceva mai divina.
"Oamenii sunt fiinte ce traiesc pentru dragoste, sunt dragoste. Si-ti pot spune, ca aceasta "dragoste" este precum o floare. Intai, sadesti samanta, o uzi zilnic, o alinti ,o tii langa la caldura, ca mai apoi sa ajunga sa aiba prima frunzulita, primul boboc. Si astepti, astepti sa infloreasca gratioasa, viu colorata cu o mireasma deosebita.Parca ai  sorbi-o din priviri ,analizand in detaliu  fiecare tonalitate a sa, divinizand-o."
In perioada de ratacire, m-ai ghidat catre tine, si m-ai indemnat sa iti cercetez cuvantul.descoperind lucruri superbe si in acelasi timp realizand cel mai important lucru pe care ne-ai indemnat sa il facem :Sa iubim, si sa iertam. Dar contrat tie, am ales sa iert si sa uit. Fara sa mai iubesc, fara sa mai judec, fara sa mai dusmanesc.
Una dintre cele mai frumoase lectii pe care mi le-ai dat a fost sa am rabdare. Sa am rabdare si sa nu actionez gresit, din cauza unei actiuni pe  moment. M-ai testat si cu al tau ajutor, am trecut testele rabdarii.
Si-mi raman in minte, cele mai frumoase cuvinte despre dragostea pe care tu ne-ai trasmis-o. Si urmeaza sa citam cel mai frumos indemn de dragoste , pe care doar cititdu-l ne va ramane in suflet.

   Capitolul 13

1.	De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.
2.	Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
3.	Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
4.	Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
5.	Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
6.	Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
7.	Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
8.	Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;
9.	Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim.
10.	Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.
11.	Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.
12.	Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.
	Capitolul 13, face parte din epistola intai catre Corinteni in care se ilustreaza si acentueaza faptul ca dragostea face parte din fiinta noastra, si suntem dependeti de ea pana in momentul in care sufletul se desparte de trup.

De aceea, din dragoste te-am uitat pe tine, tu fostu-mi chin. Te-am uitat si m-am apropiat de o dragoste si mai mare, anume cea divina. O dragoste reala, care nu a incetat niciodata, nici in momentul in care am neglijat-o. Cum spuneam, dragostea trebuie tratata precum o floare, iar Dumnezeu a facut acel boboc sa infloreasca usor, usor. Scotandu-ma din vechea mea viata si soptindu-mi la ureche : " Toate acestea au fost niste simple teste, pentru a te face sa infloresti mai mult, mai frumos si sa fii constienta de puterea pe care dragostea transmisa de mineo are, si este una pura, fara de interes. Una prin care vei invata cum sa te feresti de cei ce vor sa te calce-n picioare fara ezitare. Cum? Uitand si iertand.

 

          Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

Sesiune, dulce stres al vietii de student

                                          

                                     

                                         Sesiune.

Un cuvant simplu cu o incarcatura emotioanala inimaginabila. Daca esti student, si ai trecut de prima sesiune sau esti pe pragul de a o incepe pot spune un sigur cuvant: SUCCES! sau mai bine spus: INVATA!
Tu student blajin, te trezesti din al tau somn vesnic si letargic  la auzirea trambitelor ce anunta apropierea apocaliptica a examenelor. Ca de, doar nu exista student fara teama de restanta. Acest cuvant sobru te face sa tremuri pana in  adancul oaselor,si iti pare imposibil ca tu, studentul tipic,  cu o aura superioara , divina de cele mai multe ori sa pici un...AMARAT de examen. 
        Doar nu te-a facut pe tine un examen, nu-i asa?
   Si incepe cosmarul de a face rost de cursuri pe ultima suta de metrii...In mod evident cine ti-ar da tie, drag student cursurile ?Cel ce s-a trezit la ore inumane, a indurat frigul si aglomeratia doar ca sa scrie si el acolo 3 vorbe si sa auda interminabilele defintii ale unui profesor ticnit, si pe deasupra sa-si tina si ochii deschisi, in timp ce el predica aceiasi idee de 100 de ori sub alta forma. "Poate poate, or invata si prostii astia " spuse zambind un profesor univerisitar, un adevarat maestu al adormirii studentimii. 
       Drag profesor, ai face bani sa-ti ajunga pentru 2 vieti daca ai face o sala speciala pentru persoanele alea certate cu somnul. Ne povestesti despre meseria pe care o vom urma, dar nu ne spui " piata e supra saturata , si sigur nu o sa lucrezi pe domeniul asta vreodata, decat cu pile, bani dati sau tocitul coatelor in adevaratul sens al cuvantului , pe bancile unei universitati de prestigiu", nicidecum una ca aceasta.
       Revenind la ale noastre, parca Sfantul Duh si toate entitatile sunt impotriva ta, si nu gasesti un bun samaritean sa iti dea cursurile. Si tot incerci, sa convingi pe x , pe y  incepi chiar sa le cunosti numele si figurile pe care pana acum nu le-ai bagat de seama.
"Hai boss, da-mi si mie cursul fac cinste cu o bere." Aceste cuvinte magice, pot ajuta la indeplinirea acestui necaz, si pot forma prietenii temporare, discutii de complezenta pana la urmatoarea sesiune.
  Dar, hai cai rezolvat pana la urma cu acele cursuri...si printre altele auzi:"Ai terminat bibliogarfia aia?" Ce bibibliogarfie? Exista bibliografie? Si cazi si mai rau in negura nestiintei si te rogi la Dumnezeu sa iei un 5-ulica acolo , sa nu ramai restant. Vezi o foaie cu diverse titluri, te uiti crucisi si nu stii de unde sa incepi, asa ca ... nu mai incepi deloc. 
     Si iti subliniezi, si iti schematizezi pana ai impresia ca le vei invata atat de usor dar...nenorocirea loveste din nou. 
Parca-ti vine a da cu aspiratorul, dar parca ti-e putin foame, si daca tot ai mancat...un pui de somn e cel mai recomandat! Te trezesti ingrijorat ca si cum moartea ar sta cu coasa la al tau cap, si iti calculezi timpul pe care il mai ai pentru a invata. 
  Putin nu-i asa? Si mai ai si nu stiu ce proiect, la nu stiu ce materie. Ce sa faci? Ce sa faci? 
Pana la urma te enervezi si spui: "Ce-o fi o fi!"
   Apoi, te razgandesti si devii foarte credincios. Doar o putere divina te vor face sa inveti un ultima seara pe care o mai ai la dispozitie, si pe deasupra sa promovezi si examenul . 
  Si bagi o cafea, doua, trei. Mai bagi un energizant,  mai mananci ceva dulce si parca e din ce in ce mai multa informatie. Cat de crunta este aceasta viata! Cearcanele parca-ti acopera toata fata, precum si subtilul tremur pe care-l manifesti datorita cestilor de cafea iti fac degetele sa para intr-un maraton de antrenament dupa o febra musculara.
   Vine ziua examenului. Panica-i mare, parca ai uitat tot. Sau poate deja nu stiai nimic. Vezi subiectul si te iei cu mainile de ale tale-ti plete si spui in gand " Dar ce-am facut doamne'?  Arunci o privire fugitiva peste primul subiect si-ti spui : " Cand dumnezeu, hristos si sfinti am avut de invatat asa ceva?" Si incepi sa scrii acolo din ale tale-ti ganduri amestecate si parca, parca iese ceva.
  Treci la subiectul al doilea si spui : "Asta-i mai greu ca celalalt, ce ma fac? Poate stie Gigel sa-mi zica si mie ."
 Te intorci la Gigel, care sta cu nasu-n foaie, practic absent din aceasta lume si te ignora total ,tu aproape implorandu-l sa-ti dea si tie acolo de poamana un exercitiu, o idee.
  "Lasa Gigele, vezi tu omor dupa examenul asta"  Nimic domne' , dar nimic. Gigel isi continua lucrarea, fara a baga in seama suferinta si disperarea ta.
Pana la urma, faci tu acolo ceva si iesi din sala plin de nervi, ca soarta-i impotriva ta, si injuri sa ajunga pan' la sfinti.
 Te calmezi cat de cat si vine-un bou oarecare si spune : " Ce usor a fost!" In momentul ala figura ta se schimba dintr-una indiferenta, nepasatoare intr-una plina de manie. Parca l-ai bate pe X-ulica, daca tot i s-a parut asa usor de ce nu a dat si altora nu?Parca trebuia sa ne ajutam aproapele.
Si mergi spre casa linistit, cu castile in urechi si primesti un mesaj : " Maine vezi ca avem examen." Hai nu serios! Si te enervezi si mai rau si parca-ti iei campii. Ajungi la destinatie intr-un final, dupa o zi plina de chinuri si-ti spui: Mi-e atat de somn, ca pot sa am maine restanta."
Procesele de constiinta te chinuie, nu poti avea restanta ca nah..costa!

       Da-i bunule student si fa-ti si ultimul neuron sa capituleze.

Gânduri și mulțumiri.

Îți mulțumesc . Și voi putea repeta aceasta frază la nesfârșit fără pic de regret și , în același timp cu un glas surâzător plin de emoție și dacă aș rămâne fără grai , aș lasa inima să transmită tot ceea ce simt pentru tine ...respect și mulțumire .

Orice aș spune,nu ar fi de ajuns să descriu ceea ce simt cu adevărat în aceste momente .

În tot acest timp am simțit cum totul se destramă sub ochii mei, cum fiecare pas pe care îl făceam mă trimitea din ce în ce mai mult in abisul gândurilor și frustrărilor mele sentimentale . A fost greșit. "Învinovățirea și regretul nu sunt o cale spre fericire." Mi-ai explicat asta cu atât de mult calm și ai avut grijă să repeți acest lucru astfel încât să mă faci să înțeleg că viața merge înainte doar dacă lași trecutul în urmă și te concentrezi pe viitor , cu ambiție și perseverență .

Așa sunt eu ,naivă și plină de speranță. . Încă încerci să mă faci să înțeleg că acele  basme în care trăiesc nu sunt întotdeauna pline de fericire , și nu va exista nici un prinț călare pe un cal alb ce va veni să mă salveze și să-mi schimbe viața prin intermediul iubirii, ci mai degrabă spâni și oameni mișei ce așteaptă oricând șansa să te răpună .

M-ai atenționat înainte de aceasta latură a oamenilor , dar nu am ascultat. Am crezut că ei se vor schimba..și asa a fost . Dar nu cum m-aș fi așteptat. 

În cele din urma , m-am convins că aveai dreptate și am înțeles că întotdeauna ai vrut pentru mine ce este mai bun .

Niciodată nu m-ai judecat , nu m-ai criticat referitor la deciziile pe care le-am luat ci m-ai sfătuit să am grija ce aleg .

Credeam că sunt singura ,dar nu am fost nici o clipa. Se pare că Dumnezeu a avut grija de asta nu-i așa?

A avut grija ca tu să fii acolo pentru mine și să mă ghidezi atunci când el nu a putut .  Îi mulțumesc Lui și îți mulțumesc si ție  al meu scump și drag înger păzitor.

  

"O dragoste mai mare decat aceasta nu poate avea cineva, ca sa-si puna sufletul pentru prietenii sai.” (Ioan 15:13
)